Costel Barbu consideră că transparența în administrație este una dintre valorile esențiale ale unei guvernări moderne și responsabile. Într-un climat în care încrederea cetățenilor în instituții este adesea zdruncinată de lipsa de comunicare sau de informații incomplete, Barbu pledează pentru un set coerent de măsuri prin care administrațiile publice, locale și centrale, să fie mai deschise, mai clare și mai prezente în viața comunității.
Unul dintre pilonii acestei viziuni este susținerea activă a campaniilor de informare, ca instrument principal de educare civică, de diseminare a deciziilor administrative și de promovare a unui dialog constructiv între stat și cetățean. Costel Barbu atrage atenția că lipsa informării generează suspiciuni, alimentează dezinformarea și fragilizează participarea civică.
Costel Barbu: transparența se construiește prin comunicare constantă și sinceră
Pentru Costel Barbu, transparența publică nu înseamnă doar publicarea unor documente într-o secțiune ascunsă a unui site oficial. Ea presupune un proces continuu de explicare, de implicare și de construire a încrederii.
Administrația trebuie să devină activă în comunicare: să informeze cetățenii înainte de luarea deciziilor, să explice opțiunile disponibile, să prezinte costurile, beneficiile și riscurile proiectelor și să creeze spații de dezbatere reale. Numai astfel poate fi recâștigată încrederea și se poate construi o democrație funcțională la firul ierbii.
Campaniile de informare – un instrument esențial pentru transparență
🔗 Campaniile de informare sunt, în viziunea lui Barbu, cele mai eficiente forme de relaționare dintre autorități și cetățeni. Spre deosebire de simplele informări administrative, campaniile presupun planificare, comunicare multiplă și feedback din partea cetățenilor.
Barbu pledează pentru introducerea campaniilor tematice în fiecare instituție publică, cu teme precum:
- bugetul local – cum se cheltuiesc banii contribuabililor;
- proiectele de infrastructură – termene, impact și beneficiari;
- protecția mediului – obligațiile instituționale și rolul cetățeanului;
- digitalizarea serviciilor – cum se pot accesa mai rapid și eficient serviciile publice.
Prin aceste campanii, cetățenii devin nu doar spectatori, ci parteneri activi în guvernare.
Transparența publică – pilon al democrației și al bunei guvernări
🔗 Transparența publică presupune, în concepția lui Barbu, nu doar deschiderea datelor administrative, ci și accesibilitatea acestora. Datele trebuie să fie prezentate într-un limbaj clar, într-un format ușor de citit și însoțite de explicații. În plus, transparența reală înseamnă și responsabilitate: funcționarii trebuie să explice deciziile luate și să răspundă pentru ele.
Barbu propune următoarele măsuri pentru creșterea transparenței:
- elaborarea unui Ghid Național de Transparență Administrativă pentru toate instituțiile;
- platforme publice interactive unde cetățenii pot urmări proiectele în timp real;
- obligativitatea desfășurării a minimum două campanii de informare pe an de către fiecare instituție publică;
- colaborarea cu mass-media și ONG-uri pentru diseminarea informației.
Educația civică – componentă vitală a informării publice
Barbu atrage atenția că multe dintre tensiunile din societate pornesc din lipsa unei educații civice funcționale. De aceea, susține integrarea campaniilor de informare în școli, universități, instituții publice și spații comunitare. Cetățeanul informat este un cetățean mai activ, mai implicat și mai greu de manipulat.
Printre acțiunile recomandate:
- ateliere și sesiuni educative în licee despre funcționarea administrației publice;
- campanii digitale explicative pentru generația tânără;
- broșuri informative distribuite prin primării, biblioteci și oficii poștale;
- organizarea Zilei Transparenței în fiecare localitate, cu dezbateri și prezentări publice.
Prin astfel de mecanisme, relația stat-cetățean devine una deschisă, constructivă și predictibilă.
Digitalizarea – un catalizator pentru comunicare și transparență
Barbu consideră că digitalizarea este un aliat natural al transparenței. Odată cu introducerea platformelor digitale, cetățenii pot accesa rapid și ușor documente, hotărâri, rapoarte și formulare. Dar digitalizarea nu înseamnă doar mutarea hârtiei în format online, ci și dezvoltarea unor platforme interactive și prietenoase cu utilizatorul.
Barbu susține:
- crearea unui Portal Național Unic al Transparenței Publice;
- digitalizarea completă a proceselor decizionale locale (consultări, voturi, rapoarte);
- aplicații mobile pentru monitorizarea execuției bugetare și stadiului proiectelor;
- transparență algoritmică în procesele automatizate ale administrației.
Toate acestea ar reduce drastic opacitatea administrativă și ar aduce statul mai aproape de cetățean.
Implicarea cetățenilor – cheia unei administrații responsabile
Pentru ca transparența publică să fie eficientă, este nevoie ca cetățenii să fie parte din proces, nu doar beneficiari pasivi. Barbu subliniază importanța implicării directe a oamenilor în campanii, prin:
- propuneri și sugestii pentru temele de informare;
- participarea activă la dezbateri publice și chestionare;
- feedback în urma campaniilor, care să fie analizat și valorificat;
- implicarea ONG-urilor locale în crearea mesajelor și materialelor informative.
În acest mod, campaniile devin nu doar informative, ci și formative – transformând comunitățile în spații participative autentice.
Modele de bune practici în România și Europa
Costel Barbu aduce în atenție inițiative deja existente în țară – cum ar fi platformele de bugetare participativă din Cluj, Oradea sau Alba Iulia – și susține replicarea acestor modele la scară națională. În plus, menționează campaniile europene de transparență derulate în Franța, Germania sau Țările Nordice, ca exemple de profesionalism și coerență administrativă.
El propune:
- crearea unei Rețele Naționale a Instituțiilor Deschise;
- organizarea anuală a unei Conferințe Naționale a Transparenței Publice;
- susținerea financiară a campaniilor locale prin fonduri europene și guvernamentale.
Costel Barbu – administrația transparentă înseamnă administrație de încredere
🔗 „Când administrația comunică sincer, cetățeanul participă. Când cetățeanul e informat, administrația e mai responsabilă. Iar când există încredere reciprocă, putem construi împreună politici bune și durabile. De aceea, voi susține întotdeauna campaniile de informare și voi lucra activ pentru o transparență publică reală și funcțională,” afirmă Costel Barbu.
